EVUL MEDIU ROMÂNESC

SPAȚIUL ROMÂNESC ȘI POLITICA DE CRUCIADĂ TÂRZIE

Ce vei învăța?

  • să ordonezi cronologic principalele evenimente și să asociezi corect datele cu voievozii implicați;
  • să compari strategiile diplomatice și acțiunile militare folosite pentru apărarea statelor medievale;
  • să explici noțiunile de autonomie, suzeranitate, vasalitate, tribut și cruciadă târzie.

Ce vei învăța?

  • să prezinți rolul fiecărui voievod în lupta antiotomană, folosind repere istorice exacte;
  • să recunoști ctitoriile, cetățile și reședințele asociate celor patru voievozi;
  • să argumentezi, prin date și evenimente, cum au fost apărate autonomia și identitatea politică.

Context istoric

Presiuni externe

Între secolele al XIV-lea și al XV-lea, țările române au fost conduse de personalități excepționale: domnitori și voievozi viteji, iubitori de patrie și gospodari.

Între secolele al XIV-lea și al XVI-lea, evoluția statelor medievale românești a fost influențată de tendințele de hegemonie ale puterilor vecine.

Aceste puteri erau Regatul Ungariei, Regatul Poloniei, Cnezatul Moscovei, Cnezatul Lituaniei și Imperiul Otoman.

Statutul politic

Domnitorii români s-au implicat în politica de cruciadă târzie pentru menținerea identității culturale, religioase și statale.

Moldova și Țara Românească s-au aflat sub suzeranitatea Imperiului Otoman, dar se bucurau de autonomie internă, stabilită prin capitulații.

Între 1541 și 1699, Transilvania a fost principat autonom sub suzeranitate otomană.

Dicționar

HEGEMONIE – supremația politică și economică a unui stat față de alt stat.
AUTONOMIE – dreptul unui stat de a avea o politică internă proprie.
TRIBUT – obligația statului vasal față de statul suzeran (pentru țările române a reprezentat prețul păcii).
SUZERANITATE – dreptul unui stat asupra altui stat care își păstrează autonomia internă.
VASALITATE – raport de dependență față de suzeran, în schimbul protecției și al unor obligații.
CAPITULAȚIE – tratat medieval între țările române și Imperiul Otoman (Poarta).
CRUCIADĂ TÂRZIE – acțiune militară antiotomană a statelor creștine europene în secolele XIV–XVI.

De la Rovine la atacul de noapte

Repere ordonate pe o axă cronologică

1394 sau 1395RovineMircea cel Bătrân
1396Nicopolecruciadă creștină
1402Tratatul cu PoloniaAlexandru cel Bun
1420Chilia și Cetatea Albăprimul atac otoman asupra Moldovei
1443–1444Campania cea lungăIancu de Hunedoara
1456Belgradmare victorie antiotomană
1461–1462Campania la sud de DunăreVlad Țepeș
16–17 iunie 1462Atacul de noapteTârgoviște

Mircea cel Bătrân

Domn al Țării Românești  •  1386–1418  •  A combinat diplomația cu rezistența armată împotriva expansiunii otomane.

PORTRET ȘI REPERE

• Ctitor al Mănăstirii Cozia, județul Vâlcea.
• Evocat de Mihai Eminescu în Scrisoarea a III-a.
REPERE CRONOLOGICE
1389–1390Tratatul cu Polonia
1394/1395Rovine
1395Tratatul de la Brașov
1396Nicopole
1402–1413Luptele pentru tronul otoman

Mircea cel Bătrân — diplomație și acțiuni militare

DIPLOMAȚIE
A încercat să contracareze tendințele hegemonice ale Regatului Ungariei și Poloniei.
1389–1390:
• Tratat cu Polonia, semnat la Radom în 1389 și ratificat la Lublin în 1390, cu caracter antiungar.
1395:
• Tratatul de la Brașov, încheiat cu Sigismund de Luxemburg (regele Ungariei) în 1395, prima alianță antiotomană.
ACȚIUNI MILITARE
10 octombrie 1394 sau 1395
• Învinge în Bătălia de la Rovine armata otomană condusă de Baiazid, supranumit Fulgerul.
1396
• Participă alături de statele creștine la Cruciada de la Nicopole, condusă de regele Ungariei.
• Din cauza tacticii greșite de luptă adoptate de statele apusene, cruciații sunt învinși.
1402–1413
• Intervine în luptele pentru tronul otoman dintre fiii lui Baiazid, Murad și Mehmed I.
• Mehmed I ajunge sultan și atacă Țara Românească.
• Mircea este învins, cedează Dobrogea și acceptă plata tributului pentru ca otomanii să nu mai atace țara.

Alexandru cel Bun

Domn al Moldovei  •  1400–1432  •  Stabilitate internă și relații diplomatice constante cu Polonia.

PORTRET ȘI REPERE

• Stabilitate instituțională.
• Pace și prosperitate în Moldova.
• Ctitor al Mănăstirii Bistrița, județul Neamț.
REPERE CRONOLOGICE
1402–1411Tratatele cu Polonia
1410Grunwald
1420Chilia și Cetatea Albă
1422Marienburg

Alexandru cel Bun — politica internă și externă

PE PLAN INTERN
A desăvârșit organizarea țării, a asigurat stabilitatea și a organizat principalele instituții.
Țara s-a bucurat de o perioadă de pace și prosperitate.
Și-a orientat politica externă spre Țara Românească și Polonia.
DIPLOMAȚIE ȘI CONFRUNTARE
1402, 1404, 1407 și 1411
• Încheie un tratat cu Polonia în anul 1402, confirmat prin înțelegerile din 1404, 1407 și 1411, pentru a opri dorința lui Sigismund de Luxemburg de a restabili suzeranitatea asupra Moldovei.
1410 și 1422
• Acordă sprijin militar polonezilor împotriva cavalerilor teutoni în Bătăliile de la Grunwald și Marienburg.
1420
• Are loc prima ciocnire dintre Moldova și Imperiul Otoman; turcii sunt respinși în confruntările de la Chilia și Cetatea Albă.

Iancu de Hunedoara

Voievod al Transilvaniei  •  1441–1456  •  Nobil de origine română, guvernator și comandant suprem al armatei Regatului Ungariei.

PORTRET ȘI REPERE

• Papa Calixt al III-lea îl numește „Atletul cel mai puternic al lui Hristos”.
• Castelul Corvinilor a fost una dintre reședințele sale.
REPERE CRONOLOGICE
1442Sântimbru, Sibiu și Ialomița
1443–1444Campania cea lungă
1444Varna
1448Kossovopolje
1456Belgrad

Iancu de Hunedoara — campanii și consecințe

1442–1444
Primii ani ai domniei
• A încercat să-și asigure sprijinul Țării Românești și Moldovei.
• A impus aici domnitori credincioși lui și ideii luptei antiotomane.
1442
• Bătălia de la Sântimbru: victoria otomanilor.
• Bătăliile de la Sibiu și Ialomița: victoriile lui Iancu.
1443–1444
• Cu sprijinul Poloniei și Ungariei, organizează „Campania cea lungă”, desfășurată la sud de Dunăre.
• Obține un șir de șapte victorii.
• Sultanul cere pace, încheiată în condiții avantajoase pentru țările române și Ungaria.
1444
• Participă la Cruciada de la Varna, după încălcarea păcii de regele Vladislav I.
• Din cauza neglijenței tânărului rege, care își pierde viața, cruciații sunt învinși.
1448–1456
1448
• O nouă campanie se încheie cu victoria otomanilor în Bătălia de la Kossovopolje (Câmpia Mierlei).
1453
• Constantinopolul este cucerit de Mahomed al II-lea, devine Istanbul, iar Imperiul Bizantin dispare.
1456
• În Bătălia de la Belgrad, Iancu oprește campania lui Mahomed al II-lea.
• După victorie, moare de ciumă în tabăra militară de la Zemun.
• Este înmormântat la Catedrala romano-catolică „Sfântul Mihail” din Alba Iulia, unde pe piatra sa de mormânt stă scris „S-a stins lumina lumii”.

Vlad Țepeș

Domn al Țării Românești  •  1448  •  1456–1462  •  1476

PORTRET ȘI REPERE

Simbol al apărării independenței și al dreptății; adversar al abuzurilor boierimii.

REȘEDINȚĂ DOMNEASCĂ
• Una dintre reședințele lui Vlad Țepeș a fost Cetatea Poenari, județul Argeș.
REPERE CRONOLOGICE
1448Prima domnie
1461–1462Campania la sud de Dunăre
16–17 iunie 1462Atacul de noapte de la Târgoviște
1476Revenirea pe tron

Vlad Țepeș — politica internă și externă

PE PLAN INTERN
A urmărit să introducă dreptatea ca principiu în cârmuirea statului.
A dus o politică autoritară împotriva abuzurilor boierimii și a sprijinit comerțul românesc.
A refuzat plata tributului către Imperiul Otoman și s-a aliat cu Matei Corvin.
PE PLAN EXTERN
1461–1462
• Organizează o campanie surpriză la sud de Dunăre; mai multe cetăți otomane sunt devastate.
1462
• Mahomed al II-lea invadează Țara Românească și înaintează spre Târgoviște.
• În noaptea de 16 spre 17 iunie, Vlad atacă prin surprindere tabăra otomană și încearcă să ajungă la cortul sultanului pentru a-l ucide.
• Atacul de noapte de la Târgoviște provoacă panică și victime, dar nu este decisiv.
• Vlad se retrage în Transilvania, este trădat de negustorii sași și închis la Buda de Matei Corvin.
1476
• Revine pe tron cu ajutorul lui Ștefan cel Mare, dar este asasinat la scurt timp, fără a se cunoaște unde este depus trupul său.

Patru voievozi, patru strategii

VOIEVOD
STAT
DIPLOMAȚIE
ACȚIUNI MILITARE
Mircea cel Bătrân
Țara
Românească
Polonia și Ungaria
Rovine și Nicopole
Alexandru cel Bun
Moldova
relație constantă cu Polonia
Chilia și Cetatea Albă
Iancu de Hunedoara
Transilvania
cooperare regională
Campania lungă și Belgrad
Vlad Țepeș
Țara
Românească
sprijinul lui Matei Corvin
campania sud-dunăreană
și atacul de noapte

Exercițiu interactiv — alege răspunsul corect

Completează și verifică

Misiunea cronicarului

Completează termenii. Literele din coloana evidențiată formează numele unui mare voievod.

Recunoaște voievozii și asociază monumentele

A
B
C
D
1. Castelul Corvinilor
2. Mănăstirea Cozia
3. Cetatea Poenari
4. Mănăstirea Bistrița
Asociază fiecare voievod cu monumentul său: A– B– C– D–

Pașaport de ieșire

1. NUMEȘTE
două evenimente pe care le poți așeza corect pe axa timpului.
2. COMPARĂ
două strategii folosite de voievozi.
3. EXPLICĂ
de ce alianțele erau importante.
4. ALEGE
voievodul care ți s-a părut cel mai eficient și motivează.